Pe 5 septembrie Rada Supremă a  Ucrainei prin surprindere a inițiat o „reformă“ cardinală în învățământ, la baza căreia stă idea ucrainizarii totale și absolute a statului.

Noua lege „În învățământ“ care prevede că, de la 1 septembrie 2018, învățământul primar și preșcolar, deocamdată, vor fi disponibile în limbile minorităților naționale, dar, începând cu clasa a 5-a, – numai în limba ucraineană. Și dacă până în anul 2020 este prevăzută o oarecare perioadă de trecere, când mai sunt posibile compromisuri, atunci peste doi ani după activarea reformei toți brusc trebuie să se transforme în ucraineni.

Raidul prin surprindere a noii legi a stârnit o reacție categoric negativă a tuturor țărilor vecine Ucrainei. Cel mai audibil s-au pronunțat Ungaria și România. Nemulțumirea și-au exprimat și Moldova, Bulgaria, Grecia, Rusia. În opinia acestora, prevederile noii legi încalcă drepturile minorităților prezente în Ucraina și se contrapun cu valorile și abordările europene.

Curios este faptul că protestul concomitent și reactiv al țărilor vecine europene a surprins-o enorm pe Ucraina însăși. Probabil, statul s-a deprins cu faptul, că cei din Europa la „șotiile“ ei antidemocratice reacționează calm: „Biata de țară, se opune agresiei“, – oftează ei jalnic mângâind-o pe moțoc. Mare însă a fost mirarea Europei, atunci când a realizat că Ucraina înșiși poate agresa, și nu pe cineva din exterior, ci chiar pe un segment al populației sale – în cazul de față, minoritățile etnice. Și acum când situația a intercalat direct cu interesele Europei, ea a refuzat să tacă.

Cel mai tare și ferm și-a exprimat nemulțumirea UNGARIA. Reprezentantul guvernului Ungariei Ianoș Lazar, fără prea multă delicatețe, a sustinut că prevederile legii de față sunt „inacceptabile și rușinoase“, că de acum înainte Kievul vă „pierde un prieten“ în „persoana“ Budapeștiului.

„Ne-au înfipt cuțitul în spate“, – a declarat oficialul emoționant.

Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a declarat în mod oficial că nu va susține în instanțe internaționale temele și deciziile importante pentru Kiev. Iar așa cum deciziile în Europa sunt luate de către un consensus, Ucraina riscă să se aleagă cu o adevărată blocadă.

Ministrul Afacerilor Externe al Ungariei Peter Siyarto, a declarat, și el, că, în legătură cu adoptarea de către Rada a noii legi în învățământ, Budapesta s-a adresat cu o reclamație către Secretarul General și Președintele al OSCE autorizat în drepturile minorităților naționale, precum și către Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului și către Comisarul UE pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere.

Deputații Parlamentului Ungariei au ezitat până și să discute cu colegii lor ucraineni asupra noii legi în educație.

Primul Adjunct al Radei Supreme Irina Gherascenco a declarat, în mod special, că săptămâna trecută deputații Radei au călătorit în Budapesta în cadrul Forumului organizat de către Consiliul Europei, privind Convenția din Stambul, unde au propus o întâlnire cu deputații Parlamentului Ungariei cu scop de a discuta legea în învățământ inițiată în Ucraina. Însă, deputații Ungariei au refuzat categoric să participe într-o astfel de întrunire.

Destul de dur a reacționat și ROMÂNIA. Președintele statului Klaus Iohannis, chiar și-a amânat vizita în Kiev din cauza noii legi în învățământ din Ucraina. Astfel, el și-a exprimat indignarea în legătură cu restricțiile impuse în studierea limbilor minorităților naționale în stat.

„Când am aflat despre legea dată, am contramandat vizita mea în Ucraina, și am contramandat și primirea Președintelui Parlamentului Ucrainei, care se anunțase pe sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice destul de puternice. Amânarea unei vizite prezidențiale este un semnal extrem de dur“, – îl citează pe Iohannis agenția Agerpres.
Președintele României, fiind și el german etnic, a subliniat, că a fost „neplacut surprins“ de decizia Radei în educație, care a fost adoptată fără a lua în considerare interesele partenerilor Ucrainei.

„Suntem adânc indignați de faptul dat. În Ucraina trăiesc mulți români“, – a subliniat președintele.

Din spusele lui Iohannis, în decursul unei călătorii, el personal l-a preîntâmpinat pe Porosenco referitor la pozitia sa , privind reforma ucraineană și despre posibila amânare a vizitei în cazul în care aceasta va fi activată.

„A plecat foarte îngândurat, și sper să avem o abordare care va permite în perspectivă românilor din Ucraina, totuși, să continue învățământul în limba română“, – a rezumat Iohannis.

MOSCOVA nu a lasat și ea reforma fără atenție. Cei din Ministerul de Externe al Rusiei au declarat, că, chiar dacă în legea de față limba rusa nu este menționată direct, de fapt, scopul final al Kievului constă în „încălcarea maximală a drepturilor milioanelor de locuitori ai Ucrainei vorbitori de limba rusă“, care pe departe nu sunt oaspeți pe pământul dat, ci s-au născut și au locuit acolo timp de veacuri.

Proiectul de lege din Ucraina a fost criticat și de către președintele MOLDOVEI Igor Dodon, care a cerut Kievului sa amâne noua lege in învățământ, deoarece aceasta duce la distrugerea sistemului de educație în limba maternă nu doar pentru populația de origine moldovenească sau română, ci și pentru toate minoritățile etnoculturale din Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe al POLONIEI a declarat că va urmări cu atenție sporită punerea în aplicare în Ucraina a legii „În învățământ“, și va întreprinde toate măsurile necesare, pentru a le asigura polonezilor din Ucraina acesul la educație în limba poloneză.

„Suntem convinși că partea ucraineană se va ține de angajamentele ei înn ceea ce privește organizarea consultarilor cu noi privind actele normative de întrebuințare a limbilor minorităților naționale“, – se spune cu o aluzie sublimă în declarația diplomației poloneze.

Pronuntandu-se cu un avertisment referitor la noua lege „În învățământ“ din Ucraina, Polonia în persoana Vice-ministrului Afacerilor Externe Bartoș Cihotski a subliniat că „normele noii legi nu trebuie să intre în conflict cu angajamentele internaționale ale Kievului“.

Ministrul Afacerilor Externe al Bulgariei Ecaterina Zaharieva a declarat că Bulgaria, Grecia, Ungaria și România se vor adresa în Consiliul Europei și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din cauza noii legi în învățământ din Ucraina. 

„Sigur, suntem ingrijorati și nu întâmplător avem o inițiativă comună cu colegii din statele europene. Miniștrii Afacerilor Externe a Ungariei, României, Greciei și Bulgariei au semnat o scrisoare către Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei în care avertizăm că legea de față nu trebuie să lezeze drepturile minorităților naționale la studii în limba lor maternă. Vom expedia o scrisoare asemănătoare și în Consiliul Europei și OSCE“, - a declarat Zaharieva potrivit UNIAN.

Zaharieva a subliniat că dumneaei a susținut o discuție cu ambasadorul ucrainean, și, ulterior au avut loc încă o serie de întâlniri și discuții cu partea ucraineană.
Oare pe câți locuitori ar intimida potențial noua lege discriminantă din Ucraina?

Potrivit recensământului populației din 2001, în Ucraina locuiesc:
ruși - 8334,1 mii persoane
bielоruși 275,8 mii persoane
moldoveni 258,6 mii persoane
tatari de Crimea 248,2 mii persoane
bulgari 204,6 mii persoane
unguri 156,6 mii persoane
români 151,0 mii persoane
polonezi 144,1 mii persoane
evrei 103,6 mii persoane
armeni 99,9 mii persoane
greci 91,5 mii persoane.

Rezumând numărul celor mai mari minorități naționale, primim o cifră uriașă de 10 milioane 68 mii cetățeni, pe care Ucraina printr-o singură decizie a decis să le priveze în dreptul lor de a fi ei însuși, de a studia în limba lor maternă, de a nu fi asimilați și a nu degrada cultural.

Astfel de cazuri de discriminare legală masivă a minorităților naționale au loc mai rar pe planetă, mai ales în Europa iluminată. Se pare că Ucraina s-a pomenit într-o istorie foarte urâtă, din care există doar o singură ieșire demnă. Toți vecinii văd calea, în afară de Ucraina însăși, care s-a încăpățânat și ignoră pretențile.

„Pentru fiecare dintre statele care au criticat legea în învățământ adoptată în Ucraina, utilizarea comunității de frontieră ar fi un atu important, și pe departe nu  întotdeauna în interesele culturale“, - a relatat pentru "Segodnea" directorul Institutului ucrainean de Proiectare Social-politica "Dialog" Andrei Miseliuc.

„Cu ajutorul a diferitor programe educaționale ei își susțin popoarele aici, și, practic, în viitor, în dependență de faptul cum vor evolua evenimentele, acestea pot să devină instrumente serioase de influență asupra Ucrainei“, – declară politologul ucrainean Iaroslav Makitra. – Evident că, Ungaria, România vor protesta, pentru că ei nu vor să piardă influința pe teritoriile în cauză și pe situația din Ucraina în general. La fel și Rusia“.

Reacționând la cele intamplate, prim-ministrul Ucrainei Vladimir Grossmann a poruncit șefului MAI Pavel Klimkin și șefului Ministerului de Învățământ Liliei Grinevici laolaltă cu conducerea Comitetului Radei Supreme pentru știință și educație să explice lui UE unele dispoziții ale noii legi.

Deja  pe 15 septembrie în Ucraina au sosit operativ câțiva ambasadori ai statelor Uniunii Euroene, pentru a asculta explicațiile părții ucrainene cu privire la legea atotcunoscă „În învățământ“. Despre aceasta a declarat Prim-viceministru al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei Vadim Pristaico.

În comentariul său pentru „Obozrevatel“ ex-consulul General al Ucrainei în Edinburgh și Stambul, președintele fondului „Maidanul afacerilor externe“ Bogdan Iariomenko a subliniat că poziția aprigă a ungurilor poate să le creeze probleme chiar lor înșiși.

„Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei trebuie să formuleze o listă de proiecte ale Kievului cu Uniunea Europeană, pe care le poate bloca Ungaria în contextul amenințărilor sale. În general, Budapesta cu acțiunile ei poate înșiși să incite nemulțumirea UE. Totuși, este posibil, ca în cadrul unor instituții Ungaria va reuși să blocheze câte ceva“, – a spus Iariomenko.

Pare că în Ucraina încă nu au perceput adecvat situația, adâncimea prăpastiei în care țara a căzut pe nivel internațional, dacă în loc să-și ceară scuze și să retragă legea, cei de la cârma țării își mai permit să „latre“ în adresa vecinilor.

Este evident că vecinii vor fi nevoiți să escaleze presiunea asupra Ucrainei. Așadar, Kievul și-a ales o cale anevoioasă cu multe dureri de cap!

Dumitru Popa