Astă vară, la sesiunea a 41-a a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO din Cracovia, pădurile carpatine au primit statut de Patrimoniu Mondial.

În total, la această sesiune au fost luate sub protecția UNESCO vechile păduri de fag din 12 țări: Ucraina, România, Slovacia, Germania, Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Spania, Italia și Slovenia. Însă, dacă în România defrișarea ilegală a pădurilor a fost declarată ”o amenințare la adresa securității naționale”, fiind, de facto, echivalată cu terorismul, în Ucraina defrișarea pădurilor carpatine atinge amploarea dezastrelor ecologice.

Moldova nu poate rămîne indiferentă față de despădurirea rapidă a Carpaților, deoarece aici își au izvorul Nistrul și Prutul. Ecologii susțin că dispariția pădurilor din Carpații ucraineni și construcțiile hidrotehnice masive au dus la reducerea considerabilă a cotelor apelor principalelor noastre rîuri și că acestea se pot transforma într-un lanț de iazuri.

 

Joagărul Europei

Ucraina nu poate fi numită țară deosebit de împădurită, pădurilor, revenindu-le nu mai mult de 16-17% din suprafața totală a țării (cca 10,6 mil. ha), aceasta fiind una dintre cele mai mici rate din Europa. Totuși Ucraina este una dintre cele mai mari țări exportatoare de bușteni în Uniunea Europeană.

Acum cîțiva ani Compania Germană de Televiziune Deutsche Welle a realizat un material despre comerțul ilegal cu lemn în Uniunea Europeană. Făcînd trimitere la datele Băncii Mondiale și cele ale organizației “Friends of the Earth”, DW susținea că peste 50% dintre importuri este lemn de origine ilegală, adus în UE din Rusia, Brazilia, statele Asiei de Sud-Est, Ucraina și un șir de alte țări fără licență sau în baza unor acte false.

În Internet și mass-media din Ucraina putem găsi imagini și materiale video șocante, ce demonstrează despădurirea coastelor montane ale Carpaților, unde sînt concentrate 40% dintre pădurile ucrainene. Ca, spre exemplu, în poza de mai jos, în care este prezentat unul și același loc, la doar doi ani distanță.

În Carpați pădurile se taie pe mii de hectare, inclusiv în zonele de braniște, unde tăierea neîntreruptă este interzisă prin lege. Ce volum este tăiat, concret, nu poate spune nimeni: există tăieri oficiale, semioficiale, dar și braconaj. De cele din urmă nimeni nu ține cont. Directorul Centrului Ecologic și Cultural din Kiev Vladimir Boreico, într-un interviu acordat Agenției de Informații “UNIAN” a declarat că ecologiștii consideră că volumul braconajului este comparabil cu cel al tăierilor oficiale.

Datele organizațiilor ecologice ucrainene denotă că numai în ultimii patru ani în urma defrișărilor din Carpați suprafețele împădurite ale țării s-au redus cu 11%.

În anul 2016, din imaginile făcute de sateliți, ecologiștii ucraineni au conchis că dacă se păstrează tendințele actuale în 50-70 ani toate pădurile din Carpații ucraineni vor fi distruse. Pădurile virgine de fag din Carpați, recunoscute de UNESCO Patrimoniu Mondial (este vorba despre cca 50 mii ha), la actuala viteză de tăiere a lor pot dispărea și mai repede – în doi-trei ani.

 

Urma românească în Carpații ucraineni

În prezent, în Ucraina este anunțat un moratoriu asupra exporturilor de lemn neprelucrat. Acesta a intrat în vigoare din 1 noiembrie 2015 și va fi valabil pînă în anul 2025.

Mass-media locală scria că în ajunul introducerii acestuia în Carpați defrișările atinseseră proporții gigantice – antreprenorii încercau să dovedească să scoată din țară cît mai mult lemn. Din informațiile activiștilor civici, din stația Cernăuți în România erau expediate de urgență sute de vagoane cu bușteni de cea mai bună calitate. Dacă anterior spre România pleca săptămînal un singur eșalon (cel mult 50 vagoane), în ajunul introducerii moratoriului – minim 300 vagoane pe zi.

Acest volum de exporturi s-a menținut și după ce moratoriul a intrat în vigoare. În aprilie, 2016, peste cca jumătate de an după intrarea în vigoare a interdicției, redactorul-șef al ziarului ucrainean “Vremea” Piotr Cobevco a numărat la Gara Cernăuți 246 vagoane cu bușteni, care se îndreptau spre România. “Pentru a nu pierde timpul cu schimbarea roților la gara de transfer Vadul-Siret, România a construit depozite enorme de-a lungul hotarului cu Ucraina și o cale ferată spre ele cu același spațiu între șine, ca în Ucraina.  Acum eșaloanele cu resurse forestiere circulă fără oprire spre depozitele din Dormonești, exploatate de Compania Forestieră Mondială ”Schweighofer”, scria jurnalistul.

E de menționat că în România tăierea pădurilor este interzisă. La începutul anului 2016 președintele Klaus Iohannis a semnat legea conform căreia tăierea ilegală a unuia sau a mai multor hectare de pădure va fi pedepsită prin lege ca atentat la securitatea statului. S-a întîmplat după ce mai multe organizații internaționale au publicat rezultatele studiilor efectuate în România.

Astfel, conform studiului Greenpeace, între anii 2000-2011 în România dispăreau cîte trei hectare de pădure în fiecare oră, iar cazurile de defrișare ilegală erau fixate zilnic. Iar conform datelor RISE România, între anii 2013-2015 Compania Austriacă Schweighofer, la care face trimitere jurnalistul ucrainean Piotr Cobevco, achiziționa de la companii dubioase de exploatare forestieră din România cantități enorme de lemn. Conform datelor disponibile, Holzindustrie Schweighofer oferea multor companii forestiere, implicate în tăieri ilegale, credite pentru ca acestea să-și poată spori volumele.

După ce România a pus, oficial, tăierea pădurilor pe aceeași treaptă cu terorismul și a introdus interdicții, Holzindustrie Schweighofer și întreprinderile românești de prelucrare a lemnului și-a întors privirile spre Ucraina vecină. Unde mai pui, că în conformitate cu codul 4403 al Clasificatorului de Stat, sub incidența moratoriului cad doar materialele forestiere neprelucrate sau așa-numitul lemn industrial, în timp ce ”lemnul de foc” poate fi scos din țară. Așa că, în pofida interdicțiilor, cu titlul de ”lemn de foc” din Ucraina continuă să fie scoasă cherestea valoroasă.

România este unul dintre consumatorii de bază ai contrabandei cu lemn ucrainean. Din datele presei ucrainene, unul dintre cei mai mari cumpărători de material forestier ilegal din Ucraina este compania românească Prolisok SRL. Activiștii susțin că aceasta cumpără masiv lemnul de la braconierii forestieri și astfel provoacă tăieri ilegale de pădure. În perioada mai-decembrie, 2016 compania dată a achiziționat 261 mii de metri cubi de lemn, dintre care doar 71 mii – de la stat.

Prolisok SRL are pe teritoriul Ucrainei cca douăzeci de companii false. Astfel este posibilă nu doar achiziționarea lemnului tăiat la prețuri mici prin diverse scheme, inclusiv falsificarea actelor, dar și spălarea banilor. Presa ucraineană scria că aceste companii-tampoane cumpărau de la stat lemnul cu 170-300 hrivne per metru cub și-l vindeau românilor cu 28-29 euro per cub. În așa fel, cumpărînd lemnul tot de la compania sa, Prolisok spală banii.

De altfel, producătorii româninu-s unicii cumpărători ai lemnului ucrainean, obținutși scos ilegal din țară.Tăierea industrială a păduriloreste interzisă în cele mai multe țări europene, de aceea un șir de state, cum este Ungaria, Austria sau Slovacia sprijină achiziționarea lemnului ucrainean prin acordarea subvențiilor acelor companii, care livrează în țările lor lemn neprelucrat.

 

“Fără păduri” - plata pentru “fără vize”

Practic din start, după introducerea de către partea ucraineană a moratoriului asupra exporturilor de lemn neprelucrat, Bruxelles-ul a început să preseze Kievul oficial, cerînd anularea lui.

Au fost aplicate diverse mecanisme de pressing. Pe de o parte, un șir întreg de funcționari ucraineni și experți de granturi s-au arătat revoltați de faptul că moratoriul nu și-a atins scopul, că el încalcă principiile comerțului liber, care stau la baza Acordului de Asociere cu UE, dar și condițiile de aderare a Ucrainei la Organizația Mondială a Comerțului. Pe de altă parte, a urmat un șantaj pe față din partea Bruxellesului.

În mai, 2016 Fondul Monetar Internațional și UE în mod ultimativ au cerut ca Ucraina să ridice moratoriul asupra exporturilor de bușteni. În așa fel cei de la Bruxelles au condiționat strict oferirea celei de-a doua tranșe de creditare în sumă de 600 mil. euro. Conducerea Ucrainei era gata să cedeze. Președintele Piotr Poroșenco a tot promis funcționarilor europeni că ”măsurile necesare vor fi luate” și că moratoriul asupra exportului de lemn va fi anulat ”în cel mai scurt timp”. La început în cadrul summit-ului Ucraina-UE din toamna anului 2016, apoi din iulie 2017 la un eveniment similar. Presa ucraineană a început să scrie că autoritățile au schimbat ”fără vize” cu ”fără păduri”. Dar deputații ucraineni s-au pronunțat, categoric, împotrivă. Liderul Partidului radical Oleg Leașco a înjurat Europa și le-a promis acelora care vor încerca să ridice moratoriul la exportul lemnului ”să-i spînzure de primul pin din cale”.

Comentatorul Ivan Zațarin a explicat de ce Bruxellesul este așa de insistent în chestiunea ”ucraineană”. Pentru că din februarie 2016 Parlamentul Albaniei a introdus o interdicție de 10 ani pentru extracția lemnului. Republica Moldova, la fel, a stopat exportul lemnului său. În Belarus este permis doar exportul lemnului, pentru care nu există cerere din partea propriilor întreprinderi de prelucrare a lemnului. “Mai exact, nu este export, ci o măsură neregulară de corectare a producerii în interiorul țării - menționează expertul. - Și principalul– din anul 2015 Rusia a majorat taxele pentru exportul buștenilor. Aceasta amenință producătorii europeni cu costuri sporite pentru materiile prime și deci – reducerea ratei rentabilității”.

Situația poate fi salvată de lemnul ucrainean. Funcționarii europeni continuă să facă presiuni asupra Kievului, în ce privește ridicarea moratoriului asupra exportului de lemn rotund: Ucraina trebuie să achite regimul fără vize. Cum declara în iulie, curent, eurocomisarul pentru problemele dialogului european și social Valdis Dombrovschis, pentru a beneficia de următoarea tranșă a ajutorului macrofinanciar de 600 mil. euro, Ucraina trebuie să îndeplinească șapte condiții, printre care ridicarea embargoului asupra exporturilor de lemn. “Avem foarte puțin timp. Toate condițiile urmează a fi îndeplinite pînă în luna octombrie. În noiembrie vom evalua cele făcute și în decembrie vom efectua plata”, a declarat el la conferința de presă de la Kiev.

 

Demagogia demnitarilor de la Kiev

În conformitate cu normele internaționale, statele pe teritoriul cărora există obiecte ale Patrimoniului Mondial își asumă obligațiile de a le păstra.

Oficialii ucraineni au promis, în repetate rînduri, sus și tare să protejeze Carpații de tăierile barbare și să oprească contrabanda lemnului. “Stimați pădurari transcarpatici, prin cine, prin care offshore inexistent ați comercializat pădurea, pe ce conturi din occident au ajuns banii – se știe deja. Am dispus conlucrarea Inspectoratului Fiscal, Serviciului de Securitate al Ucrainei și Monitoring-ului financiar. Așteptați musafiri. Se referă nu numai la cei din Transcarpatia”, amenința președintele Poroșenco în iulie, 2015, înainte de introducerea moratoriului.

În mai 2016 Guvernul Ucrainei a sistat temporar tăierea pădurilor în țară – pînă la elaborarea unor noi acte normative privind monitorizarea pădurilor. Iar în vara curentă a intrat în vigoare legea privind răspunderea penală pentru tăierea ilicită a pădurilor. Dar toate acestea nu au schimbat, deloc, starea lucrurilor.

Acum o lună, în timpul vizitei de lucru la Ivano-Frankivsk, Piotr Poroșenco a amenințat, din nou, cu pumnul. “S-au terminat umbreluțele voastre. Pentru asta am adoptat noi legea. Pentru ca cei care intenționează să distrugă Carpații să înțeleagă: locul vostru e la pușcărie. Rog organele de forță, guvernatorii în cel mai scurt timp să-mi prezinte raportul privind eficiența aplicării acestei legi. Ați fost autorizați să o faceți”, a declarat președintele ucrainean la 29 septembrie. Însă amenințările lui nu au speriat pe nimeni.

Peste o lună după vizita lui Poroșenco la Ivano-Frankivsk în rețea au apărut imagini din Ocolul Silvic Darievsc, care demonstrează că tăierea barbară a pădurii continuă. “La 29 septembrie, în cadrul întîlnirii cu conducerea Agenției de Stat a Pădurilor Ivano-Frankivsk, președintele a spus: “Furați pădurea – locul vostru e la pușcărie”. Toți au dat din cap și au continuat să taie, să distrugă bogăția noastră națională. Proporțiile tăierilor sînt colosale și nu e vorba de un singur ocol silvic. În regiune există zeci, în țară – sute. Și așa în fiecare zi”, a scris pe o rețea de socializare autorul fotografiilor, activistul Vasili Andriiv.

Experții spun că la moment este imposibilă schimbarea situației. În primul rînd, nu există voință politică pentru aceasta – doar PR și demagogie.

“Cum este scos lemnul din țară? Pe calea ferată și prin porturi. Toate sînt în proprietatea statului. Deci e suficient să fie interzisă transbordarea lemnului prin porturi și pe calea ferată – astfel moratoriul va fi asigurat. Ba bine că nu! Mama-corupției…”, a scris în comentariul său Ivan Zațarin.

Presa ucraineană scrie că în schemele de corupție și frauda forestieră a fost implicat un grup mare de funcționari și persoane sus-puse: conducători ai ocolurilor silvice, autorități locale, procurori, polițiști, funcționari de rang înalt, afaceriști străini și deputați ai poporului. Jurnaliștii publicației “Poligraf.Net” au stabilit că în fraudele forestiere este implicat chiar și copreședintele Asociației Fracțiunilor de Deputați “Deputațkii kontroli” (membrii acesteia s-au angajat să lupte activ cu corupția) Vadim Ivcenco. Problema este agravată de faptul că de multe ori mafia forestieră dispune de propriile formațiuni armate.

Uniunea Europeană este, la fel, cointeresată în stabilirea ordinii în ramură de prelucrare a lemnului din Ucraina. Bruxelles face, în primul rînd, lobby intereselor producătorilor de mobilă din Europa.

În declarația pentru portalul Hubs președintele Asociației Întreprinderilor de Mobilă și de Prelucrare a Lemnului din Ucraina “Mebelidervprom” Seghei Sagali spune că în România, Turcia, Polonia, Slovacia, Ungaria există un șir de întreprinderi, care folosesc materie primă din Ucraina. În România – fabricile Concernului Austriac Holzindustrie Schweighofer și compania EGGER Designplus Flooring, precum și în Turcia - Kastamonu, care din spusele sale au și fost construite cu scopul să lucreze cu lemnul ucrainean. După ce Ucraina a introdus moratoriul asupra exportului de lemn rotund, aceste întreprinderi s-au plîns și Comisia Europeană a cerut ridicarea embargoului, pe motiv că interdicția de a scoate din țară lemnul neprelucrat nu a fost stipulată la semnarea Acordului de Asociere. Astfel, interesele ”mafiei forestiere” din Ucraina s-au dovedit a fi legate de interesele Uniunii Europene.

 

Nistrul și catastrofa ecologică din Carpați

Pe acest fundal ecologilor nu le rămîne decît să constate: pădurile Carpaților ucraineni sînt pe cale de dispariție, țara este amenințată de o catastrofă ecologică reală și în curînd Munții Carpați vor putea fi redenumiți în Stepa Carpați.

Republica Moldova nu poate rămîne indiferentă față de evenimentele din Carpații ucraineni - de acolo izvorăsc rîurile Nistru și Prut. Recent Ilie Trombițchi, directorul Asociației Internaționale de Protecție a Nistrului “Eco-Tiras” a declarat, că asupra resurselor acvatice ale Nistrului influențează trei factori. Este vorba despre hidroconstrucții, schimbări climatice și utilizarea terenurilor din bazinul rîului, în special, din Carpați.

Zona Carpaților e cea mai umedă din regiunile Ucrainei, acolo cad anual cca1600 mm de precipitații. Pădurile de fag din Carpați rețin în coroane 25% din precipitațiile anuale, speciile rășinoase din partea locului – cca 40%, o cantitate considerabilă de umiditate o rețin, de asemenea, sistemele de rădăcini. Comparativ cu zonele deschise, pădurea reduce de două ori intensitatea topirii zăpezilor, sporește permeabilitatea solului și astfel îmbunătățește scurgerea apelor. Plus la toate, pădurile montane pot reduce de patru ori apogeele viiturilor. Dar dacă în loc de copaci avem trunchiuri și asta pe suprafețe vaste, viitura nu întîlnește obstacole, iar debitul apei de la suprafață nu trece în cele subterane. Din această cauză în regiune s-a modificat brusc dinamica inundațiilor, acum apele adesea îneacă orașele și satele din Transcarpatia, a crescut pericolul unor asemenea procese de eroziune ca alunecările de teren și fluxurile de nămol.

Ecologiștii ucraineni spun că dacă nu se vor lua măsuri Ucraina de Vest va fi afectată de noi secete și inundații. Pădurile de pe maluri îmbibă ca buretele surplusul de umiditate, îl filtrează și treptat îl cedează rîurilor și iazurilor, de aceea arterele acvatice nu seacă în perioadele calde ale anului. De exemplu, un brad reține cca trei tone de apă, dar dacă este tăiat, umezeala se evaporă. În Carpați nu mai este, demult, o raritate secarea fîntînilor și chiar a unor rîuri întregi. Spre exemplu, acum doi ani seceta a cauzat o reducere record a bazinelor acvatice din Carpați, iar afluentul Nistrului, r. Tlumacic, a secat complet.

Așa că ceea ce se întîmplă în Carpații ucraineni atinge și interesele Republicii Moldova. Ilie Trombițchi a declarat că în ultimii ani apele Nistrului au scăzut puternic, în rezultatul despăduririi și al hidroconstrucțiilor. De aceea, a spus el în interviul acordat agenției Infotag, cînd va începe să funcționeze Comisia rîului Nistru, trebuie să insistăm asupra elaborării unui plan bilateral de gestionare a bazinului, prin care fiecare țară își va asuma anumite obligațiuni, inclusiv de gestionare a teritoriului bazinului. În primul rînd, trebuie să fie luate măsuri de stopare a tăierii pădurilor carpatine.

Însă această problemă primordială pentru viitorul celor două țări: Moldova și Ucraina, nu-i îngrijorează deloc pe ”bunii noștri prieteni” din UE.

Vladislav Bordeianu

sursa